Proiectul legii 'Cu mama la discoteca'

Potrivit proiectului de lege propus de acestia, minorii nu mai au voie sa mearga la discoteca sau la internet-café fara mama sau tata. Ei vor fi amendati si daca isi vor face piercing-uri sau tatuaje fara stirea parintilor. Unul dintre initiatorii legii, Monica Ridzi, ne-a oferit o mostra de aplicare a legii: „Cel care il va vedea pe unul ca are tatuaj in frunte va intocmi un proces-verbal si va aplica amenda.“

Patru deputati PD s-au gindit sa-i puna la punct pe minori. Ei au conceput un proiect de lege prin care celor sub 18 ani li se interzice, printre altele, sa intre neinsotiti de parinti in discoteci sau Internet café-uri.

Sint tineri si sint deputati. Au la indemina un intreg sistem legislativ pentru a-si promova ideile. Deputatii PD Monica Ridzi, Ioan Oltean, Daniel Buda si Augustin Zegrea s-au gindit sa propuna o lege care sa reglementeze o serie de masuri pentru protectia minorilor. Potrivit propunerii legislative a celor patru, minorii care nu au implinit virsta de 16 ani nu mai au voie sa "calce" in discoteci, cluburi, localuri, baruri sau restaurante decit daca sint insotiti de parinti. Nici la Internet café nu se mai pot duce pentru un joc in retea decit daca mama sau tata le este alaturi. Nu au voie nici sa consume cafea in locuri publice. In ceea ce priveste fumatul, cei patru deputati au adus o mica completare prevederii care deja este in vigoare. Acum nu numai ca minorii sub 18 ani nu au voie sa fumeze, dar nu au voie nici sa detina asupra lor produse din tutun si nici nu au voie sa patrunda in spatiile special amenajate pentru fumat.

Amenzi zdravene

La fel de prohibit ca fumatul este sa-ti faci un tatuaj sau un piercing fara acordul parintilor. Poti fi sanctionat cu amenda intre 1,5 milioane de lei si 3 milioane de lei. O suma pe care, dupa parerea unuia dintre initiatori, deputatul Monica Ridzi, "minorul o poate plati din alocatie". Motivatia pentru o astfel de prevedere legislativa vine tot din partea doamnei deputat.

"Am vrut sa venim in ajutorul parintilor. Daca un tinar stie ca ceva este interzis, are un pic de teama inainte de a o face". In ceea ce priveste aplicarea unei astfel de prevederi, Monica Ridzi ne-a lamurit imediat. "Si aici legea se aplica pe loc ca atunci cind treci pe culoarea rosie a semaforului. Cel care il va vedea pe unul ca are tatuaj in frunte si are sub 18 ani, va constata contraventia, va intocmi un proces-verbal de constatare, procesul se semneaza de cel care a fost prins si i se va aplica amenda. Dupa aceea se poate face contestatie in care parintii pot confirma ca si-au dat acordul", spune deputata, fiind convinsa ca vor fi totusi si parinti care nu vor face contestatie, ci "vor plati amenda si il vor pedepsi pe tinar". Monica Ridzi ne-a asigurat ca astfel de prevederi sint aplicate si in China, Canada sau Anglia.

Cand a fost sa moara Stefan

Când a fost să moară Ştefan,
Multă jale-a fost în ţară:
Câte braţe-n deznădejde
Către cer nu se-nălţară?



Câte jertfe la altare,
Câtă smirnă şi tămâie,
Pentru ca viteazul Ştefan
Viu şi teafăr să rămâie!

Se părea că nici pământul
Nu se-ndură să-l primească,
Pe acel ce-a fost preavrednic
Peste tot să-l stăpânească.

Şi de groază şi durere
S-a cutremurat pământul,
Ca în ziua răstignirii
Celui ce-a vestit cuvântul...




Când a fost să moară Ştefan,
Multă jale-a fost în ţară.
Cine ar putea să spună
Câte inimi sângerară?

Iarnă grea ca niciodată
Şi o foamete cumplită
Se-abătură-n anul cela
Peste ţara lui iubită.

Însă nici pe patul morţii
Nu putea s-o dea uitării
Cela ce pe drept fusese
Poreclit: Părinte-al Ţării...

Lângă patul său chemându-i,
Mângâie pe toţi sărmanii,
Plâng şi îi sărută mâna
Văduvele şi orfanii.

Plâng şi-l binecuvântează,
Şi se-ntorc pe la căminuri,
Iar boierii zi şi noapte
Stau la patul său de chinuri...




Când a fost să moară Ştefan,
Multă jale-a fost în ţară:
Lângă patul său de chinuri
Toţi boierii s-adunară.

În ceardac cerând să-l ducă,
A luat în mâini ocheana,
Să mai cate încă-odată
La Moldova lui, sărmana!

Şi de ce-a văzut într-însa
L-a cuprins întâi fiorul —
În ocheana fermecată
El citise viitorul!

Veacuri negre, de urgie,
Şi de lupte, şi de jale,
S-arătară, într-o clipă,
Fulgerând privirii sale...




Vis e însă, ori aieve?
Dinspre Olt, urcând, zăreşte
Un vultur măreţ ce-ntinde
Aripile — şi-adumbreşte

Toată Ţara Muntenească
Şi Moldova şi Ardealul...
Vai! dar noapte şi mai oarbă
Îşi aruncă-n urmă-i valul!

Dintr-o dată, fără veste,
Faţa iar i se-nsenină:
Pâcla grea deschide iarăşi
Gene-albastre de lumină.

Pe câmpia dunăreană
Vede oşti române-n zare;
Mândru prinţ din ţări străine
Merge-n fruntea lor călare...

Cântece de biruinţă
Cresc şi umplu tot văzduhul —
Ştefan-vodă-şi dete duhul!...




Dar cu dangăt plin de jale
Mii de clopote dau veste:
,,Ştefan-Vodă al Moldovei,
Ştefan-Vodă nu mai este!"

Tristă-i mănăstirea Putnei,
Porţile deschise-aşteaptă
Strălucit convoi ce vine
Şi spre ele-ncet se-ndreaptă.

Este Ştefan. Azi străbate
Cel din urmă drum prin ţară,
Dar pe unde trece-acuma,
În măreaţa zi de vară,

Plânge dealul, plânge valea,
Plâng pădurile bătrâne,
Şi norodu-n hohot plânge:
,,Cui ne laşi pe noi, stăpâne?"

EPILOG
Patru veacuri de durere
Au trecut - şi-n noapte-adâncă
Doarme Ştefan, dar şi astăzi
Neamu-ntreg îl plânge încă.

Şi-l vor plânge codrii veşnic
Fremătând duios din ramuri,
Cât vom fi-n cuprinsul nostru
Tot iloţi ai altor neamuri!

Jalnic apele l-or plânge;
Şi zadarnic, multă vreme,
Din adânc de văi pierdute,
Triste buciume-or să-l cheme...

Însă când suna-va ceasul
De dreptate pentru ţară,
Din mormântu-i va străbate
Vârful sabiei de pară...

Şi va fi războiul mare
Între neamurile toate;
Caii, în potop de sânge,
Pân-la coame-or să înoate...

Peste noi atunci pluti-va
Duhul lui Ştefan cel Mare —
Şi vom rumpe orice lanţuri,
Vom sfărma orice hotare!

Ascor Iasi-Avem o tara

Avem o tara unde au stapanit odata
Vitejii daci, barbati nemuritori.
Si unde stau de veacuri laolalta,
Izvoare, vai si munti cu fruntea-n zari.

Avem troite sfinte, altare si icoane
Si candeli ard cu mii de palpairi;
Avem atatea lacrimi si prigoane
Ca ne e plin, pamantul de martiri.
Avem la Putna sfant si viu cu duhul
Pe cel ce-a stat ortodoxiei scut;
Si azi de-l vom chema sa-nving-apusul,
Va rasturna cinci veacuri de pamant.

Avem pe Brancoveanu pilda tare,
Caci pruncii lui sub sabie-au cazut;
Ca sa pazeasca fara de schimbare
Credinta dreapta-n care sau nascut.
Avem Ardealul sfant, pamantul rastignirii,
Cu tunuri sfartecat de cel viclean;




Avem ierarhii sfinti, pe Iancu si martirii,
Pe Horia tras pe roata pentru neam.
Azi iarasi te-au suit vrajmasii tai pe cruce,
Ardeal cu trei culori impodobit;
Scriind deasupra vina ta cu sange,




Aceea ca, ortodoxia ai iubit.
Avem un rai de sfinti
În temniti dati la moarte
Si aruncati in groapa nestiuti;
Dar astazi dand pamantul la o parte
Ies moaste sfinte-n zeghe grea de detinuti.
E jertfa lor de veacuri marturia
Ce striga din morminte pan' la noi:
Sa aparam cu ravna Ortodoxia
Si-acest pamant, de sfinti si de eroi!